Izbândiş 11/11/1984

1984

Victimă
Numele şi prenumele: Halasi Gábor
Vârsta: 31
Organizaţia din care face parte: G.S.S.“Transilvania“- Oradea
Brevet de scafandru:
Calificativ de scafandru pentru peşteră:
Număr de scufundări în peşteră:

Scopul acţiunii
Continuarea explorării peşterii inundate formată la resurgenţa carstică reprezentată de Izbucul Izbândiş.

Descrierea accidentului
În data de 11 noembrie 1984, cu puţin după ora 12 a.m., speologul-scafandru Halaşi Gábor începe o scufundare de explorare în lacul Izbucului Izbândiş. Deoarece nici după trei ore de la începutul scufundării, acesta nu iese la suprafaţă, coechipierul nescufundător care-l aştepta la intrarea în peştera inundată, a dat alarma, respectiv a chemat speologi scafandri în ajutor de la Oradea, Cluj, Bucureşti, Debrecen şi Budapesta. Seara sosesc la faţa locului speologii-scafandri de la C.S.A. Cluj, Daczó Csaba, Vincze Zoltán şi Rajka Géza, care îl caută până la adâncimea de 40 de metri şi distanţa de 150 de metri de intrare. În cursul nopţii căutările sunt preluate de scafandri-speologi din Debrecen-Ungaria, Czakó László şi Kókai Jancsi, care după două scufundări succesive reuşesc să-l găsească pe Halasi Gábor, decedat însă, la distanţa de cca. 200 de metri faţă de intrare şi adâncimea de 40 de metri. Recuperarea corpului neînsufleţit s-a realizat parţial pe un tronson aerat din peştera Izbândiş, aflat deasupra izbucului.

Consecinţe
Decesul speologului-scafandru Halasi Gábor.

Poziţia în care a fost găsită victima
Victima se găsea pe planşeul galeriei inundate, aşezată pe spate, cu corpul înclinat faţă de axul galeriei, cu capul orientat spre ieşire, cu firul ghid înfăşurat de 4-5 ori în jurul picioarelor , cu vizorul plin de sânge, fără detentor în gură, cu sursele de iluminat nefuncţionale.

Locul în care a fost găsită victima
Pe planşeul galeriei principale a peşterii inundate de la Izbucul Izbândiş, la cca. 200 de metri faţă de intrare şi aproximativ 40 de metri adâncime.

Situaţia echipamentului victimei în momentul găsirii
În butelii se mai găsea aer la presiune de utilizare.
Detentoarele funcţionau, însă nici unul nu era în poziţie de utilizare (în gură).
Sursele de iluminat nu funcţionau.
Firul ghid era tăiat în mai multe locuri şi cu un nod desfăcut de firul ghid principal.

Cauze sigure ale accidentului
Tehnice
Derularea şi adunarea firului ghid fără dispozitiv adecvat (utilizarea unui sac în loc de mosor) ceea ce a dus la înfăşurarea firului ghid de mai multe ori în jurul picioarelor la adâncimea de 40 de metri şi distanţa de 200 metri de intrare, victima fiind obligată să-l taie în mai multe locuri;
Desfacerea nodului dintre două tronsoane de fir ghid, realizat cu ocazia unei scufundări anterioare, la adâncimea de 40 de metri şi 170 de metri faţă de intrare;
Utilizarea ca sursă de lumină a unor lămpi neetanşe (consecinţă: descărcare rapidă, lumină de culoare gălbuie, nesigure la funcţionarea în imersiune), de putere redusă (2-3 W), ceea ce a dus la dezorientarea scufundătorului.
Fiziologice
Efectuarea scufundării bolnav fiind, respectiv având o răceală severă, ceea ce a avut consecinţe sigure asupra posibilităţilor de echilibrare a presiunilor din zona sinusurilor, creând astfel un discomfort fizic vădit pe toată perioada scufundării, influenţând totodată negativ puterea de concentrare şi decizie.
Organizatorice

Altele
Lipsa experienţei scufundărilor şi a activităţii specifice la adâncimi mai mari de 15-20 de metri (derulare fir ghid, înnădirea acestuia, utilizarea vestei compensatoare,etc.)

Cauze presupuse ale accidentului
Tehnice
Descărcarea totală a surselor de iluminat (parţial neetanşe).
Nefuncţionarea vestei compensatoare.
Fiziologice
Fiind bolnav, a ingerat medicamente, care au avut o influnţă negativă asupra funcţionării normale a organismului la presiunea corespunzătoare adâncimii de 40 de metri (5 atm).
Datorită efortului mărit pentru realizarea echilibrării sinusurilor, urmare a răcelii, a suferit o hemoragie nazală, având drept consecinţă inundarea cu sânge a vizorului.
Organizatorice
Scufundare individuală într-o peşteră inundată în care sunt condiţii pentru lucrul în echipă.
Altele
La reîntoarcerea din galeria inundată, datorită flotabilităţii negative, pentru a nu depune efort la coborâre şi a nu se lovi de tavan, s-a tras de firul ghid pentru a putea înainta spre ieşire (avea acest obicei), cu consecinţa desfacerii unei înnădiri realizate cu ocazia unei scufundări anterioare.

Cauze sigure ale decesului
Stop cardiac.

Cauze probabile ale decesului
Panica de sifon declanşată pe fondul:
– Slăbirii firului ghid a cărui nod de fixare s-a desfăcut, întrerupând astfel accesul spre ieşire, urmat de înfăşurarea firului ghid slăbit, în jurul picioarelor victimei, şi pe care aceasta la tăiat de mai multe ori;
– Pierderea orientării spaţiale în apa tulbure;
– Estomparea gândirii coerente şi a stăpânirii de sine datorită adâncimii la care se afla (-40 m), a lipsei de antrenament la această adâncime şi a bolii;
– Probleme de echilibrare a sinusurilor, urmate de hemoragie nazală.

Concluzii
Dacă exista un plan al scufundării şi exista un scafandru de asigurare, acesta din urmă putea să intervină pentru salvare, la depăşirea timpilor stabiliţi.
Dacă speologul-scafandru Halasi Gábor, amâna scufundarea până se vindeca din răceala severă pe care o avea, şi se antrena în apă deschisă pentru scufundarea pe care o preconiza, accidentul putea fi evitat.

Întocmit
Rajka Géza

Bibliografie
1. Paul Matoş: requiem Halasi Gábor, 1953-1984 “SPEO-TELEX“, 1985
2. Cristian Lascu: Editorial, “Styx“ Nr.2 – SPEOLOGIE SUBACVATICĂ, 1985
3. Şerban Sârbu: Izbândiş, “Styx“ Nr.2 – SPEOLOGIE SUBACVATICĂ, 1985
4. Básta Rezső, Chambre Attila, Miller Tibor: “Békaemberek“ – Editura Sport – 1962, Budapest
5. Mihai Lefterescu: “Sportul Subacvatic“ – Editura U.C.F.S. – 1964, Bucureşti
6. ——–: “Tauchen“ – Deutscher Militarverlag – 1968
7. Cristian Lascu, Şerban Sârbu: “Peşteri scufundate“ – Editura Academiei – 1987
8. Articole de ziar, corespondenţă internă şi internaţională, arhiva personală.