Pe la începutul anului 2010, m-a vizitat un vechi prieten şi camarad de scufundare, Hollandus Attila, plecat de mai mulţi ani la lucru în Italia. Aceste vizite anuale se derulează aproape de fiecare dată sub forma unor nesfârşite discuţii despre locuri, echipamente şi tehnici de scufundare, iar uneori cu o scufundare comună la vreunul din obiectivele la care tocmai lucrez. Însă, pentru că nu a uitat de unde a plecat, de condiţiile vitrege de la începutul anilor 90, perioadă în care şi-a făcut ucenicia pe lângă mine în scufundările speologice, îmi mai aduce câte o pereche de labe, un vizor, un detentor, iar uneori şi câte un costum de neopren. Aceste echipamente de scufundare sunt mai mult sau mai puţin uzate, dar se pot utiliza foarte bine în cadrul cursurilor de scufundare pe care le ţin periodic. Anul acesta, unul din obiectele donate a fost un computer de scufundare Uwatec Aladin Pro Ultra…..cu bateria internă descărcată….Şi-a justificat gestul spunând că schimbarea bateriei îl costă aproape jumătate din preţul unui computer nou….. Nu am comentat….încercând în sinea mea să evaluez şansele pe care le am în revitalizarea instrumentului primit… Aparatele din seria Aladin ale firmei Uwatec nu-mi erau necunoscute, deoarece am utilizat astfel de computere cu ocazia diferitelor cursuri de brevetare pe care le-am absolvit, însă în afară de a citi parametrii înregistraţi în timpul unei scufundări, nu prea ştiam la ce era bun…..Dar acum, în urma aprofundării problematicii referitoare la revitalizarea computerului de scufundare, al cărui posesor am devenit „peste noapte”, am dobândit o serie de cunoştinţe care eventual pot fi utile şi altor scufundători. Cu toate că modelul acesta de aparate este uşor depăşit, încă sunt destul de utilizate şi chiar căutate de către scafandrii consacraţi, pentru simplitatea mânuirii şi fiabilitatea în exploatare.
În cele ce urmează vă voi prezenta pas cu pas calea pe care am urmat-o în vederea utilizării la capacitatea maximă şi cu costuri minime a computerului de scufundare Uwatec Aladin Pro Ultra. Nu exclud ca procedeul să fie aplicabil şi celorlalte computere ale familiei Aladin, literatura de specialitate de pe internet face referiri afirmative în acest sens, însă neavând posibilitatea de a efectua teste doar cu computerul pe care-l posed, nu pot decât să presupun că sistemul este compatibil şi cu alte computere de scufundare.
Manual de utilizare
Manualul de utilizare, inclusiv datele tehnice, ale computerului de scufundare Uwatec Aladin ProUltra, sunt accesibile la următoarea adresă de internet:
http://www.scubapro.com/media/5f1788b4-0c4b-489a-878d-947c99bdd5ec-aladin_pro_ultra_englisch.pdf
Schimbarea bateriei interne a computerului de scufundare
Uwatec Aladin Pro Ultra
Costuri estimative: 40 lei (10 EU)
Recomandări:
1. Utilizatorii computerelor de scufundare Uwatec Aladin remarcă faptul că indicaţiile contorului de afişare a gradului de încărcare al bateriei interne nu corespunde realităţii efective. Astfel, atunci când accesăm afişarea procentuală a gradului de încărcare al bateriei şi acesta arată că bateria este încărcată cca. 50-60%, nu este exclus ca efectuând o scufundare după această citire, să avem surpriza ca pe ecran să apară mesajul „Err”, ceea ce practic înseamnă baterie epuizată. Sigur, asta nu înseamnă neapărat anularea scufundării, însă instrumentul devine inutilizabil până când nu i se schimbă bateria internă.
Având în vedere faptul că schimbarea bateriei este un procedeu care poate fi efectuat cu un minim de cunoştinţe de electronică, respectiv cu o oarecare îndemânare, pentru evitarea unor surprize în timpul unei scufundări recomand ca bateria să fie schimbată atunci când, accesând contorul gradului de încărcare a acestuia, pe afişaj apare valoarea de „65-70 % încărcat”. În timp, asta poate însemna schimbarea bateriei la cca. 3-5 ani, însă practic este în funcţie de câte scufundări sunt efectuate într-o perioadă de timp. Dar, oricum, bateria trebuie neapărat schimbată odată la cca. 6-8 ani, chiar dacă aparatul indică faptul că ea mai deţine peste 70% din capacitate, deoarece, după această perioadă de timp procesul de îmbătrânire fizică a bateriei cu litiu se accentuează şi îşi pierde relativ brusc capacitatea.
2. Odată cu schimbarea bateriei interne a computerului de scufundare Uwatec Aladin, prin nealimentarea acestuia cu energie electrică pe durata efectuării schimbului de baterie, se modifică aleatoriu data calendaristică la care au fost efectuate scufundările memorate. Pentru a nu pierde aceste date, recomand ca descărcarea înregistrărilor din memoria computerului să fie efectuate cât mai des, respectiv să fie înregistrată fiecare scufundare în „Jurnalul personal al scufundătorului”. Restul parametrilor înregistraţi de computer, ca adâncimea scufundării, temperatura apei, etc., rămân neschimbaţi. Dacă se asigură alimentarea cu energie electrică a computerului de scufundare şi pe perioada efectuării schimbului de baterie, parametrii înregistraţi ai scufundărilor nu se schimbă, însă pentru aceasta sunt necesare lucrări de electronică mai pretenţioase.
Materiale şi scule necesare:
1. Baterie cu Litiu, 3,6 Volţi 2400 mAh…………1 buc
-Pentru baterie identică cu cea originală: Magazin cu piese electronice TME – Polonia (trimite şi în Ro), cod articol : SAFT-LS14500PFR ; adresa de internet:
http://www.tme.eu/hu/katalog/?art=SAFT-LS14500PFR#id_category%3D100346%26cleanParameters%3D1
-Pentru baterie asemănătoare cu cea originală (se poate adapta): Magazin cu piese
electronice Vitacom-Ro, Cluj ; adresa de internet:
http://www.vitacom.ro/Category/620/Baterii-speciale.html
2. Ulei siliconic B20 ……………………………………….cca. 50 ml
-în Ro nu am găsit nici o firmă care să comercializeze acest produs, dar asta nu
înseamnă că nu e posibil să existe;
-adresă de internet pentru sursă de ulei externă:
http://www.cermaks.com/www/supply/oil-uw-en.html
Ulei de parafină (dacă nu avem ulei B20)……….cca. 100 ml……Farmacie
3. Seringă de 10-20 ml……………………………………..2 buc…………….Farmacie
4. Flacon din material plastic…………………………….1 buc…………….Farmacie
capacitatea de cca. 100-150 ml
5. Cutie din material plastic…………………………….1 buc……………Magazin cu articole de menaj, dimensiuni minime 10x12x6 cm, ori Ø12×6 cm (capac cutie CD-uri).
6. Furtun din material plastic, Øinterior cca.3÷4 mm, lungime cca.10 cm; se obţine, de exemplu, din izolatorul unui conductor electric; se utilizează pentru prelungirea capătului unei seringi.
7. Ciocan de lipit cu puterea de 40 W
8. Cheie hexagonală de 2 mm
9. Pensetă
10. Cositor (fludor)
11. Pompă pentru cositor
12. Sacâz
13. Foarfecă
14. Diferite spatule, baghete şi folii din material plastic
15. Mănuşi chirurgicale
16. Baterie de 3 V
Mod de lucru
Atenţie: aparatul este umplut cu ulei !
Se recomandă ca pentru efectuarea acestei lucrări să se utilizeze mănuşi chirurgicale.
1. Se scoate vizorul de protecţie al afişajului (Fig.1), se aşează aparatul pe masă cu ecranul în jos, iar cu ajutorul cheii hexagonale de 2mm se desfac cele 2 şuruburi care fixează capacul aparatului (Fig.2), după care, prin înclinarea acestuia, se îndepărtează capacul; astfel se observă o membrană de cauciuc , bombată spre una din laturi (în această porţiune se găseşte bateria) (Fig.3); membrana de cauciuc este fixată prin introducerea forţată a muchiilor îngroşate ale acesteia într-un şanţ special existent pe corpul instrumentului
2. Se ţine cu o mână aparatul în cutia de plastic, cu latura mai bombată în jos (afişajul formează un unghi de 90º cu masa, iar inscripţiile din jurul afişajului sunt cu capul în jos), şi cu o spatulă subţire din material plastic, care are muchiile bine slefuite, fără să se apese membrana de cauciuc cu mâna, se scoate marginea garniturii din şanţ pe partea superioară a aparatului, pe o porţiune de cca. 1-2 cm (Fig.4).
Fig.1
Fig.2
Fig.3
Fig.4
3. Prin această fantă, cu ajutorul unei seringi al cărui capăt a fost prelungit în prealabil cu cca. 10 cm, se scoate uleiul şi se pune în flaconul gol; după ce s-a extras astfel cca. 30-40 ml de ulei, se aşează aparatul în cutia de lucru cu afişajul în jos şi, cu atenţie , prin tragere uşoară, respectiv introducând forţat spatula în şanţ între muchia membranei şi corpul aparatului, se scoate membrana din şanţ pe întreaga circumferinţă a aparatului şi se pune într.un loc ferit de praf; cu ajutorul seringii fară prelungitor se scoate tot uleiul din carcasă, inclusiv de sub placa de circuit imprimat, prin înclinarea aparatului.
4. Se va nota cantitatea de ulei extrasă !
5. Odată carcasa golită de ulei, se trece la deblocarea plăcii cu circuit imprimat din carcasă prin îndoirea opritoarelor de pe corpul aparatului, situate pe partea opusă bateriei, concomitent cu tensionarea şi împingerea uşoară a plăcii cu circuit imprimat spre partea opusă şi în sus cu ajutorul unei baghete din material plastic.
6. După eliberarea plăcii cu circuit imprimat, aceasta va fi mânuită cu mare atenţie pentru a nu rupe accidental firele de legătură către punctele de accesare externă a aparatului; tocmai pentru a reduce la minim acest risc, se ridică deasupra muchiei carcasei cu cca. 5 mm doar partea de circuit unde se găseşte bateria şi se introduce sub ea o folie din material plastic care să protejeze carcasa împotriva unei atingeri accidentale cu ciocanul de lipit, menţinând totodată circuitul scos din carcasă.
7. Cu ciocanul de lipit se dezlipesc mai întâi cele două picioruşe ale polului negativ al bateriei, iar mai apoi picioruşul de la polul pozitiv şi se curăţă de resturi de cositor găurile din placa de circuit imprimat, cu ajutorul pompei pentru cositor.
8. Se scoate de la vechea baterie rondela de plastic alb situată sub lamela polului pozitiv şi se fixează în aceaşi poziţie la noua baterie.
9. Se acoperă cu un strat subţire de cositor bornele noii baterii, după care aceasta este aşezată la locul ei prin introducerea picioruşelor de la borne în găurile adecvate de pe placa cu circuit imprimat al aparatului, după care se fixează bateria de placă prin cositorire.
10. În cazul în care se utilizează o baterie cu terminale diferite, respectiv cu un conductor cu diametrul de 1,2 mm la polul pozitiv şi un picoruş la polul negativ, pe placa cu circuit imprimat, la polul negativ unde există 2 găuri de fixare a bateriei, se va cositori în aceste găuri, la 2mm distanţă de placă, o punte din conductor de cupru cu diametrul de 1 mm.
11. Din cutia de ambalaj din material plastic transparent al bateriei noi (sau dintr-un ambalaj din material asemănător ), se va decupa o bucată cu lungimea de cca 5 cm şi lăţimea de cca 2 cm, atât cât să acopere porţiunea de circuit imprimat dintre marginea plăcii şi circuitele integrate de pe placă, în porţiunea unde va fi aşezată noua baterie.
12. Se îndoaie la 90° conductorul de la polul pozitiv al noii baterii şi se pune pe el un tub izolator de 6 mm, după care se taie la cca. 10 mm de la punctul de sudură de pe borna bateriei, urmând ca, la polul negativ, picioruşul subţire din tablă pentru fixare în gaura de pe placa cu circuit imprimat să fie îndoit şi el la 90° pe direcţia longitudinală a bateriei, spre exterior; ambele borne ale bateriei vor fi acoperite cu un strat subţire de cositor pe porţiunea unde vor fi fixate de placă.
13. Se introduce porţiunea de tablă îndoită a polului negativ al bateriei sub puntea de pe placa cu circuitul imprimat, conductorul de la polul pozitiv în gaura corespunzătoare de pe placă, iar între corpul bateriei şi placa cu circuit imprimat se pune izolatorul de cca. 5×2 cm din material plastic transparent, confecţionat în prealabil, şi strângând uşor acest ansamblu între degete (atenţie la fire !), fixăm prin cositorire bornele noii baterii de placa cu circuit imprimat, respectiv de puntea de la polul negativ.
14. Se taie surplusul de conductor de la ambele borne ale bateriei, se îndepărtează cu o pilă fină eventualele muchii tăietoare rezultate în urma fixării noii baterii şi se curăţă.de sacâz, cu o pensulă îmbibată uşor în alcol (nu diluant !), punctele cositorite cu ocazia schimbării bateriei.
15. Nu se utilizează vată sau cârpă în cadrul lucrărilor aferente schimbării bateriei pentru că pot rămâne scame în aparat, care pot fi vizibile în zona afişajului.
16. Se îndepărtează toate ustensilele ajutătoare şi se aşează la loc în carcasă, placa cu circuit imprimat sub ghearele de fixare din carcasă pe partea cu baterie, şi deasupra acestora în partea opusă, urmând ca prin apăsarea cu un deget a acestei ultime părţi menţionate, întreaga placă cu circuit imprimat să intre şi să se fixeze la locul ei în carcasa aparatului.
17. Se pune aparatul pe masă, cu afişajul în jos şi se acoperă cu membrana de cauciuc, cu partea bombată deasupra bateriei, iar cu ajutorul mânerului rotund al pensetei (atenţie să nu aibă muchii ascuţite, tăietoare) se introduce muchia îngroşată a membranei în şanţul adecvat din carcasă, începând cu latura opusă laturii unde se află bateria şi, prin mişcări orizontale apăsate pe întreaga circumferinţă, se finalizează această operaţie.
18. Odată fixată membrana, cu ajutorul spatulei din material plastic se scoate marginea garniturii din şanţ pe partea opusă bateriei, pe o porţiune de cca. 1-2 cm.
19. Se ţine cu o mână aparatul în cutia de plastic, cu latura mai bombată în jos (afişajul formează un unghi de 90º cu masa, iar inscripţiile din jurul afişajului sunt cu capul în jos), şi prin fanta de 1-2 cm, cu ajutorul seringii, se întroduce la loc uleiul care a fost iniţial în aparat, la care se mai adaugă 2-3 ml de ulei de acelaşi tip, după care se introduce în fantă o tijă sau spatulă de plastic şi se lasă în această poziţie deschisă computerul, timp de câteva ore, pentru eliminarea bulelor de aer din masa uleiului.
20. Pentru etanşarea aparatului, se scoate spatula din fantă şi, ţinând aparatul tot cu partea bombată în jos, cu degetul mare al mâinii stângi se apasă încet membrana până când prin fantă începe să iasă ulei, moment în care, cu degetul mare al mâinii drepte se apasă marginea membranei pentru introducerea acesteia în şanţul din carcasă (Fig.5).
Fig.5
21. Dacă în timpul golirii sau umplerii, respectiv etanşării aparatului, s-a pierdut o parte din uleiul original şi nu avem ulei de rezervă, acesta va fi înlocuit în totalitate cu ulei de parafină, aerisirea şi ermetizarea fiind efectuate identic cu metodologia descrisă pentru uleiul original; umplerea se va realiza cu cantitatea de ulei notată cu ocazia golirii, la care se mai adaugă 2-3 ml, cantitate ce se va pierde cu ocazia etanşării.
22. Dacă după montarea aparatului se obsearvă câteva mici bule de aer la afişaj, deşi acestea nu influenţează buna funcţionare a instrumentului, eliminarea acestora se realizează prin reluarea aerisirii şi etanşării, nu înainte însă de a lovi uşor cu palma aparatul pe latura cu bateria, pentru dizlocarea eventualelor bule de aer şi deplasarea acestora spre zona unde se va realiza fanta de aerisire.
Repornirea computerului de scufundare
După schimbarea bateriei, pe afişajul computerului va apărea acelaşi mesaj ca cel de dinaintea efectuării schimbării, respectiv „Err”, ceea ce de fapt înseamnă că aparatul a rămas în stare de conservare, de repaus. Pentru a reporni instrumentul se va utiliza o baterie cu tensiunea de 3 V, realizată dintr-o baterie foto sau 2 baterii de câte 1,5 volţi înseriate. Nu se vor înseria acumulatori, pentru că aceştia nu au decât tensiunea de maxim 1,35 V pe celulă. De asemenea, nu se va utiliza nici tensiune mai mare de 3 V pentru că se riscă deteriorarea computerului.
La cei doi poli ai sursei de tensiune de 3 V se va lega câte un conductor izolat multifilar, subţire, preferabil de culori diferite. Capătul dezizolat al conductorului de la polul negativ al sursei de 3 V se pune în legătură permanentă cu borna „B” a computerului, iar cu capătul dezizolat al conductorului de la polul pozitiv se atinge periodic borna „-” a computerului, cu o frecvenţă de cca. 2-5 impulsuri pe secundă. După mai multe încercări, la un moment dat, de pe afişaj va dispărea mesajul de „Err”, apărând ecranul de pornire al computerului, cu toate simbolurile aparatului active pentru câteva secunde, după care se afişează ecranul specific de „computer gata pentru scufundare”.
O operaţie utilă, dar nu obligatorie, este verificarea bunei funcţionări a computerului de scufundare după schimbarea bateriei, prin intermediul unei scufundări simulate într-o barocameră de testare. Având în dotare un astfel de aparat, am comparat presiunea hidrostatică măsurată cu manometru montat pe barocameră, cu valoarea adâncimii afişate de către computerul de scufundare, constatând corectitudinea măsurătorilor. O altă metodă ar fi compararea adâncimilor citite pe două computere de scufundare, pe cât posibil identice, în cadrul unei scufundări reale.
Astfel, computerul de scufundare Uwatec Aladin Pro Ultra este gata de lucru pentru următorii 5-6 ani.
Referitor la repornirea computerului, mai trebuie să menţionez faptul că, am încercat această operaţiune şi cu programul DataTalk rulat pe un PC, însă prin accesarea comenzii „Wake up”, după scurt timp, apare mesajul „Computerul trebuie dus la service”……….motiv pentru care varianta cu sursa de tensiune de 3 V rămâne singura metodă accesibilă pentru mine…..şi probabil majorităţii scufundătorilor care citesc aceste rânduri.
Adrese utile de internet, referitoare la schimbarea bateriei interne a computerelor de scufundare:
http://www.youtube.com/watch?v=-AxxXbsoyto
http://mkotva.cz/nabidka.htm
http://www.plongee-sous-marine.org/forums/showthread.php?t=34333
Interfaţă SERIAL-ALADIN pentru comunicare bidirecţională şi USB-ALADIN pentru comunicare unidirecţională, între un Calculator Personal şi computerul de scufundare Uwatec Aladin Pro Ultra
Costuri estimative: 40 lei (10 EU)
Circuitul electronic
Circuitul electronic pe care-l prezint, prin portul serial COM1-COM4 al unui calculator, poate asigura programarea computerului de scufundare şi, respectiv, descărcarea datelor memorate ale scufundărilor. Acelaşi circuit, prin portul USB al calculatorului, asigură doar descărcarea datelor memorate de către computerul de scufundare, nu şi setarea parametrilor acestuia. Circuitul electronic propriu-zis este relativ simplu, iar prin circuitul integrat ales se asigură pierderi minime pe lângă o sensibilitate maximă. Schema electronică originală se găseşte la următoarea adresă de internet :
http://digilander.libero.it/ik3ssq/Waterworld/Pc interface doc/aladindoc.htm
1. Schema electronică
Fig. 6
2. Necesarul de materiale şi scule
– R1………Rezistenţă………..3,3 kΏ………….1 buc.
– R2………Rezistenţă………..330 kΏ…………1 buc.
– R3………Rezistenţă………..100 kΏ…………1 buc.
– R4………Rezistenţă…………2,7 kΏ…………1 buc.
– R5………Rezistenţă…………470 kΏ………..1 buc.
– R6………Rezistenţă…………22 kΏ………….1 buc.
– R7………Rezistenţă…………220 kΏ………..1 buc.
– R8………Rezistenţă…………47 kΏ………….1 buc.
– R9………Rezistenţă…………10 kΏ………….1 buc.
– C1,C2…Condensator………4,7μF/25V…..2 buc.
– D1,D2…Diodă……………….1N4148……….2 buc.
– CI……….Circuit integrat….TL082…………1 buc.
– Placă pentru circuit imprimat cu grosimea de 1mm, 50X50 mm, 1 buc.
– Clorură ferică………………………………………………………………………100 ml
– Cablu adaptor USB – Serial tip U-224……………………………………1 buc.
– Conductor pentru aparate de măsură digitale..1buc roşie + 1 buc. neagră
– Ciocan de lipit 30 W
– Cositor pentru electronică, cu diametru de 1 mm (fludor)………….20 cm
– Sacâz
– Conductor de cupru cu diametrul de 1,4 mm……………………………2 cm
– Mini-maşină de găurit
– Burghie cu diametrul de: 0,8 mm, 1 mm, 1,5 mm, 3 mm
– Folie Pnp
– Fier de călcat
– Patent
– Pensetă
– Conductor cu 5 fire (de exemplu de la o tastatura PC stricată)……1÷1,5 m
3. Placa cu circuit imprimat
Desenul cablajului de pe placa cu circuit imprimat , la scara 2:1, este prezentată în Fig.7, iar dispunerea pieselor, văzute dinspre partea cu traseele circuitului imprimat, este prezentată în Fig.8.
Fig.7
Fig.8
Desenul cablajului a fost realizat cu ajutorul progamului „Tracé de CI”, care se poate descărca gratuit de la următoarea adresă de internet:
http://b.urbani.free.fr/.
Circuitul imprimat propriu-zis a fost realizat prin transferul desenului la cald, prin intermediul foliei Pnp. Descrierea modului de lucru pentru obţinerea circuitelor imprimate cu această metodă se găseşte la următoarea adresă de internet:
http://www.didactic.ro/files/formare/utilizarea_foliilor_pnp_p.pdf
Toate găurile din placa circuitului imprimat vor fi realizate cu un burghiu cu diametrul de 0,8 mm. Ulterior, găurile în care vor fi lipiţi cu cositor cei trei conductori de legătură a interfeţei cu computerul de scufundare, vor fi lărgite cu un burghiu de 1,2 mm.
4. Realizarea practică
Piesele vor fi aşezate pe placa cu circuit imprimat, conform desenului din Fig.7, cât mai aproape de placă. În acest scop, găurile aferente circuitului integrat vor fi adâncite manual, pe partea izolatoare, cu un burghiu de Ø 2 mm, pe o adâncime de cca. 0,5÷0,8 mm, astfel ca la montare, distanţa dintre partea inferioară a circuitului integrat şi placă să fie cât mai mică. După fixarea, prin lipire cu cositor, a tuturor pieselor şi a conductorilor, partea cositorită a plăcii se va ajusta cu ajutorul unei pile late, fine, astfel încât capetele pieselor integrate în cositor să nu depăşească înălţimea de 1 mm faţă de suprafaţa cu traseele din cupru, a plăcii cu circuit imprimat.
După deschiderea cutiei aferente cablului adaptor „USB-Serial”, conţinutul acestuia va fi
îndepărtat provizoriu şi se vor îndepărta definitiv şuruburile lungi, care asigură fixarea mecanică a acestuia de carcasa calculatorului personal. De asemenea, se va îndepărta prin tăiere cu un cutter, suportul „a.” de pe capacul mai înalt al adaptorului, conform Fig.9 şi se va micşora la maxim grosimea peretelui superior, pe partea interioară (Fig.10), în scopul obţinerii unui spaţiu suficient de mare, pentru ca placa cu circuit imprimat al interfeţei computerului de scufundare să încapă sub placa cu circuitul aferent adaptorului „USB-Serial”.
Fig.9
Fig.10
Pe una din părţile laterale ale acestui capac, la 4 mm de marginea superioară şi la 4 mm una de alta, se vor practica 3 găuri cu diametru de 3 mm, prin care se vor introduce conductorii de legătură a interfeţei cu computerul de scufundare (Fig.11).
Fig.11
Se lipesc cu cositor 5 conductori subţiri , de câte 2,5 cm, între punctele aferente de pe placa interfeţei şi conectorul serial existent pe placa cu circuit imprimat al cablului adaptor, conform numerotaţiei din schemă, aşa cum se vede în Fig.12, Fig.13 şi Fig.14.
Fig.12
Fig.13
Fig.14
Se aşează placa circuitului electronic al interfeţei şi placa circuitului adaptor în cutia adaptorului USB-Serial (Fig.15), se introduc conductorii de legătură dintre interfaţă şi computerul de scufundare în găurile cu diametrul de 3 mm, realizate lateral în carcasa adaptorului, dinspre exteriorul cutiei spre interior, şi se lipesc prin cositorire, la punctele adecvate de pe circuitul imprimat al interfeţei (Fig.16).
Se reaşează întreg ansamblul de circuite şi conductoare în cutia adaptorului şi se închide, Fig.17.
Fig.15
Fig.16
Fig.17
Fig.18
Conductorii de legătură dintre interfaţă şi computerul de scufundare se pot confecţiona din doi conductori de la un aparat de măsură. La ambii conductori, se vor tăia bornele care se conectează pe panoul aparatului de măsură, la distanţa de cca. 0,5 mm deasupra nivelului materialului plastic în care acesta este integrat. Cu o pilă fină se ajustează suprafaţa tăieturii până devine netedă şi, în locul bornelor tăiate, în materialul de alamă rămas integrat în materialul plastic, se practică, pe centru, câte o gaură de 1,5 mm diametru cu adâncimea de 3 mm. În aceste găuri se vor fixa prin lipire cu cositor, două bucăţi de conductor de cupru cu diametrul de 1,4 mm şi lungimea de cca. 10 mm. Ulterior, acestea se vor tăia şi ajusta până când lungimea lor, măsurată de la nivelul alamei de care a fost fixat, va fi de 4 mm (Fig.18).
Se va evita acoperirea cu cositor a conductorului de cupru pe tronsonul care se introduce în conectorul de pe computerul de scufundare, pentru că oxidarea cositorului este mai greu vizibilă, şi, implicit, prin apariţia acestuia, din cauza curenţilor reduşi care circulă prin conductori, pot apărea probleme de comunicare între interfaţă şi computerul de scufundare.
Deoarece în comerţ nu se găseşte conductor de cupru cu diametrul de 1,4 mm, acesta se
„confecţionează” prin întinderea unei bucăţi de cca. 5 cm lungime de conductor de cupru cu diametrul de 1,5 mm. Capetele acestuia se fixează de fălcile unei menghine, care, fiind acţionate în sensul de deschidere, va întinde conductorul, respectiv îl va subţia până la diametrul dorit…
Odată realizată interfaţa prezentată, pentru programarea şi citirea, inclusiv salvarea datelor din computerul de scufundare, se utilizează portul serial al unui calculator personal şi programul MS-DOS Datatrak/Datatalk. Conexiunea interfeţei SERIAL-ALADIN, cu portul serial, se obţine prin intermediul unui cablu prelungitor serial care are la ambele capete câte o mufă serială cu 9 pini, tip „mamă”. Fiecare din cele cinci fire ale conductorului vor fi lipite prin cositorire de pinii identici ai celor două mufe seriale de la capete, conform schemei din Fig.19. Dacă conductorul este ecranat, ecranajul va face legătura între pinii nr. 5 (GND) de la cele 2 mufe.
Fig. 19
Prin intermediul portului USB al unui calculator personal, la care se conectează mufa USB a interfeţei USB-ALADIN, cu un program adecvat, de ex. Wlog, se pot citi şi salva datele înregistrate în computerul de scufundare.
Conectarea computerului de scufundare la interfaţa USB-ALADIN este prezentată în Fig.20.
Fig.20
Observaţie: deoarece ceasul intern al computerului de scufundare se ajustează în mod automat după ceasul intern al calculatorului personal, pentru citirea corectă a datei şi a orei la care au fost efectuate scufundările, se recomandă actualizarea ceasului intern al calculatorului personal, conform zonei geografice în care acesta este utilizat.
Programarea, citirea şi salvarea datelor din computerul de scufundare prin intermediul interfeţei SERIAL-ALADIN
1. Resurse necesare
a. Calculator personal 486 sau Pentium primele generaţii cu sistemul de operare Windows-95
b. Programele Datatalk şi Datatrak (ambele programe sunt arhivate în fişierul “datatrakdos.zip” , 384 kb) care pot fi descărcate gratuit de la următoarea adresă de internet: http://www.scubaqua.nl/softw.html
c. Interfaţă SERIAL-ALADIN, compus din interfaţa USB-ALADIN la care se conectează
cablul prelungitor serial.
2. Instalarea programelor DATATALK şi DATATRAK
a. Pe HDD-ul calculatorului se crează un director nou, de exemplu „Aladin”.
b. Se salvează programul datatrakdos.zip în noul director „Aladin”.
c. Se extrag fişierele arhivate datatrakdos.zip, în subdirectorul „datatrakdos”, creat în mod automat cu ocazia dezarhivării.
d. Se afişează conţinutul directorului „datatrakdos”.
e. Pentru fişierele executabile DATATALK şi DATATRAK se crează câte o comandă rapidă pe ecranul calculatorului personal, accesând comanda „SendTo”, respectiv opţiunea „Desktop(create shortcut)”.
3. Utilizarea programului DATATALK, MS-DOS
a. Se porneşte programul, prin accesarea comenzii aferente de pe ecranul calculatorului
personal.
b. În urma acestei comenzi apare pe ecran un desen sugestiv, iar după scurt timp se deschide
un ecran cu diferite comenzi opţionale, Fig.21 şi Fig.22.
Fig. 21
Fig. 22
c. Se apasă tasta „O” şi se alege portul prin care se va comunica, de regulă COM1, culoarea ecranului şi limba de comunicare; pentru salvarea opţiunilor se apasă dinnou tasta „O”.
d. Se cuplează una din mufele cablului prelungitor serial la portul adecvat al calculatorului personal, iar cealalaltă mufă la portul existent de pe interfaţa USB-ALADIN, Fig. 23.
Fig.23
e. Conductorul cu fişa roşie al interfeţei, se cuplează la borna „B”, iar conductorul cu fişa
neagră, la borna „-”, ambele borne fiind situate pe panoul frontal al computerului de scufundare, Fig.24 şi Fig.25.
Fig.24
Fig.25
f. Se apasă tasta „R”.
g. Se porneşte computerul de scufundare, prin atingerea scurtă a bornei „E” cu „Fişa auxiliară” a interfeţei.
h. Se deschide locaţia cu datele memorate în computerul de scufundare (logbook), prin atingerea scurtă a bornei „+” cu fişa auxiliară.
i. Prin atingerea scurtă a bornei „E” cu fişa auxiliară, se citesc şi se afişează pe ecranul calculatorului personal, setările interne ale computerul de scufundare şi numărul total de scufundări efectuate cu acest instrument de la darea lui în exploatare.
j. În urma acestor setări, se stabileşte o legătură bilaterală între calculatorul personal şi computerul de scufundare, după care în funcţie de opţiunile fiecărui utilizator, se pot modifica: unitatea de măsură pentru adâncimea de scufundare, apăsând tasta „U”, activarea sau dezactivarea avertizării sonore în cazul încălcării parametrilor aferenţi unor scufundări sigure, apăsând tasta „Z”, limita presiunii parţiale a oxigenului din amestecul respirat de către scufundător, la care acesta va fi avertizat, prin apăsarea tastei „2”; salvarea opţiunilor se efectuează prin apăsarea tastei „W”.
k. Dacă pentrumodificarea unor parametri de lucru ai computerului de scufundare se utilizează de fiecare dată acelaşi program , pe acelaşi calculator, prin apăsarea tastei „H”, se pot vizualiza toate modificările efectuate asupra acestor setări, şi data la care acestea au fost realizate.
l. Pentru închiderea programului DATATALK, se apasă simultan tastele „Alt” şi „X”.
4. Utilizarea programului DATATRAK, MS-DOS
a. Se porneşte programul, prin accesarea comenzii aferente de pe ecranul calculatorului
personal.
b. Pe ecranul calculatorului personal se afişează un desen animat cu peisaj subacvatic (Fig.26), peste care se trece prin apăsarea tastei „Enter” (Fig.27).
Fig.26
Fig.27
c. Se apasă simultan tasta „Alt” şi „O” şi se alege unitatea de măsură pentru adâncime, portul de comunicare cu computerul de scufundare (de regulă COM1), opţiuni de imprimare, limba de afişare şi culoarea ecranului.
d. Se cuplează una din mufele cablului prelungitor serial, la portul adecvat al calculatorului personal, iar cealalaltă mufă la portul existent de pe interfaţa USB-ALADIN (Fig.23).
e. Conductorul cu fişa roşie al interfeţei, se cuplează la borna „B”, iar conductorul cu fişa neagră la borna „-”, ambele borne fiind situate pe panoul frontal al computerului de scufundare, Fig.24 şi Fig.25.
f. Se apasă tasta „F5”.
g. Se porneşte computerul de scufundare prin atingerea scurtă a bornei „E” cu „fişa auxiliară” a interfeţei.
h. Se deschide locaţia cu datele memorate în computerul de scufundare (logbook), prin atingerea scurtă cu fişa auxiliară, a bornei „+” de pe panoul computerului de scufundare.
i. Prin atingerea scurtă, cu fişa auxiliară, a bornei „E” de pe panoul computerului de scufundare, se descarcă în fişierul aferent programului din calculatorul personal, datele ultimelor 37 de scufundări efectuate.
j. După terminarea transferului de date, pe ecranul calculatorului personal va apărea o fereastră, în care se poate opta asupra numărului de ordine cu care să înceapă înregistrarea scufundărilor.
k. Pentru salvarea opţiunii alese şi afişarea tabelului cu ultimele 37 de scufundări efectuate, se apasă simultan tastele „Alt” şi „O”.
l. Prin marcarea unui rând din tabel, se afişează în fereastra din dreapta datele scufundării, ca: adâncimea maximă atinsă, durata scufundării, temperatura apei, data şi ora la care a fost efectuată scufundarea, etc.
m. Computerul de scufundare se poate decupla de la interfaţă.
n. Ultimele scufundări, marcate cu un romb „♦”, pot fi vizualizate şi sub formă grafică, prin apăsarea tastei F9 (sau simultan tastele „Alt” şi „G”); apăsând tasta „Q” se revine la
ecranul anterior.
o. Pentru salvarea datelor descărcate din computerul de scufundare, se apasă simultan tastele „Alt” şi „L”, după care se apasă tasta „A”; se va deschide o fereastră nouă în care se şterge asterixul „*”, se dă un nume fişierului, fişier ce va fi salvat, cu extensia „log”, în directorul în care se află fişierele programului (datatrakdos) ,după care se apasă simultan tastele „Alt” şi „O”.
p. Pentru închiderea programului DATATRAK se apasă simultan tastele „Alt” şi „X”, după care, tot simultan, se apasă tastele „Ctrl” şi „C”.
Citirea şi salvarea datelor din computerul de scufundare, prin intermediul interfeţei USB-ALADIN
1. Resurse necesare
a. Calculator personal compatibil cu Windows XP.
b. Programul Wlog a cărui versiune demo (60 zile), în diferite limbi, se poate descărca de la următoarea adresă de internet: http://www.wlog.de/index_uk.htm
c. Interfaţă USB-ALADIN.
d. Driver pentru adaptorul USB-Serial, (parte din interfaţa USB-ALADIN).
2. Instalarea interfeţei USB-ALADIN
a. Se introduce CD-ul cu drivere (din pachetul adaptorului USB to Serial Cable tip U-224), în unitatea optică a calculatorului personal.
b. În programul „Windows Explorer” (sau NC) se vizualizează lista cu driverele conţinute de CD.
c. Din lista afişată, se deschide directorul USBRS232, apoi subdirectorul Windows şi se lansează comanda de instalare (setup) a programului, urmărindu-se indicaţiile afişate pe
ecran.
d. După instalare, se introduce mufa USB a cablului aferent interfeţei Aladin USB-Serial,
într-unul din porturile USB, ale calculatorului personal.
e. Se deschid succesiv paginile „Control Panel”, „System”, „Hardware”, „Device Manager”, „Ports (COM&LPT)” şi se verifică existenţa dispozitivului „Prolific USB-to-Serial Comm Port (COM1…..4)”, respectiv se notează portul serial deschis de adaptor, care poate să fie de la COM1 până la COM4 , funcţie de portul USB accesat pe unitatea centrală a calculatorul personal.
3. Instalarea programului Wlog
a. Pe HDD-ul calculatorului se crează un director nou, de exemplu „AladinWin”.
b. Se salvează programul wloge2.zip în noul director „AladinWin”.
c. Se extrag fişierele arhivate wloge2.zip, în subdirectorul „wlog2en”, creat în mod automat cu ocazia dezarhivării.
d. Se afişează conţinutul directorului „wlog2”.
e. Pentru fişierul executabil „WLog” se crează o comandă rapidă pe ecranul calculatorului personal, accesând comanda „SendTo”, respectiv opţiunea „Desktop(create shortcut)”.
4. Utilizarea programului Wlog
a. Se porneşte programul, prin accesarea comenzii „WLog”, de pe ecranul calculatorului personal (Desktop).
b. În urma acestei comenzi, pe ecranul calculatorului se va afişa fereastra aplicaţiei (ferestrele auxiliare care se deschid în mod automat, se vor închide).
c. Se apasă simultan tastele „Alt” şi „V”, după care de două ori tasta „S” şi în final tasta „Enter”.
d. În fereastra astfel deschisă se aleg opţiunile dorite, urmând ca în căsuţa „Transfer” să fie trecut numărul portului COM, notat cu ocazia instalării driverului adaptorului „USB to serial cable”; se apasă tasta „Enter” pentru salvarea opţiunilor.
e. Se apasă tasta „F5”, iar în fereastra astfel deschisă, cu ajutorul mouse-lui, se marchează cele patru căsuţe, Check1….Check4 (versiunea Demo) după care se apasă tasta „Enter”.
f. Se deschide o nouă fereastră (Fig.28), după care se conectează fişa roşie a interfeţei USBALADIN la borna „B”, respectiv fişa neagră la borna „-” , ambele borne fiind situate pe panoul frontal al computerul de scufundare, Fig.29 şi Fig.30.
Fig.28
Fig.29
Fig.30
g. Se porneşte computerul de scufundare prin atingerea scurtă, cu fişa auxiliară, a bornei „E” de pe panoul frontal al acestuia.
h. După câteva secunde, tot cu fişa auxiliară se atinge scurt mai întâi borna „+”, iar apoi borna „E”.
i. În urma acestor comenzi, prin intermediul interfeţei USB-ALADIN, se transferă datele
memorate de către computerul de scufundare în calculatorul personal.
j. În fereastra de pe ecranul calculatorului personal se vor afişa setările interne ale computerului de scufundare, respectiv o listă cu ultimele 37 de scufundări efectuate.
k. Cu ajutorul mouse-lui se marchează opţiunea „Insert dives”.
l. Din acest moment, programul Wlog asigură o serie de posibilităţi de afişare, înregistrare, salvare şi tipărire a unor parametri ai scufundărilor efectuate (Fig.31).
Fig.31
m. Tot cu acest program se pot analiza parametrii scufundărilor efectuate şi salvate ca fişier „log”, cu ajutorul altor programe, ca de exemplu DATATRAK MS-DOS, prezentat în cadrul acestei lucrări.
Circuite electronice, programe pentru calculatorul personal, mici lucrări de mecanică, câteva conductoare, toate adunate la un loc cu scopul declarat de a „convinge” un computer de scufundare Uwatec-Aladin să „vorbească şi să asculte” de proprietarul lui…
Materialul de faţă prezintă doar o singură abordare, nu foarte pretenţioasă, dar aşa cum li se întâmplă multora dintre noi, când ajungem să finalizăm o lucrare, ne dăm seama că se putea face şi mai bine….şi atunci există tentaţia de a reface totul, de a o lua din nou de la capăt…..cu o versiune teoretic mai bună…
Însă, până când voi construi un nou model de interfaţă, pentru cei care au întrebări, nelămuriri referitoare la cele prezentate în cadrul lucrării, le stau la dispoziţie. De asemenea, orice sugestie care poate contribui la realizări practice mai bune, sunt binevenite.
Mai există un aspect pe care nu trebuie să-l neglijăm. În mod sigur sunt scufundători care nu au abilităţile şi dotările tehnice necesare, sau nu dispun de timpul necesar pentru a schimba bateria propriului computer de scufundare, respectiv pentru realizarea practică a interfeţei… În funcţie de numărul şi natura solicitărilor, voi încerca să le ofer sprijin şi acestora…
Rajka Géza