În perioada 5-14 septembrie 2014 a avut loc o tabară de explorare cu scafandru autonom a sistemului carstic format din peşterile Coiba Mica – Coiba Mare şi izbucul Tăuz.
Pregătirile au demarat în luna ianuarie a acestui an, la iniţiativa lui Adrian Pereţ, scafandru tehnic român stabilit în Finalnda, care m-a contactat în vederea organizării unei mici expeditii finlandeze formata din scafandri de peşteră dornici de a cunoaşte carstul scufundat din Romania. Le-am propus ca destinaţie izbucul Tăuz şi ca rezerve sifonul terminal din Coiba Mare şi Izbucul Coteţul Dobreştilor. Toate depăşesc posibilităţile tehnice autohtone, fiind în schimb foarte potrivite pentru scufundările folosind rebreather-ul, în care membrii echipei finlandeze sunt experţi.
În lunile urmatoare s-au pus la punct toate detaliile administrative şi logistice necesare bunei desfăşurări a taberei. Cu sprijinul şi sub tutela Societăţii Naţionale de Speologie (SNS), baza a fost stabilită în cătunul Casa de Piatră, comuna Arieşeni.
Echipa de vârf a fost compusă din Sami Paakkarinen şi Patrik Grönqvist, ambii scafandri cu o experienţă considerabilă în parcurgerea sifoanelor lungi şi adânci. Li s-a alăturat în a doua parte a taberei şi Andras Kuti, scafandru tehnic din Ungaria.
Pentru asigurarea suportului scafandrilor, respectiv a transportului materialului de scufundare, i-am avut alaturi pe Adrian Pereţ, Christian Ciubotarescu şi Gergely Iosif. Problemele administrative au căzut în sarcina lui Ovidiu Guja.
Rezultatele taberei sunt:
1. Izbucul Tăuz
-S-a depăşit sifonul 2, adânc de 83 de metri
-După parcurgerea unei galerii aerate a fost depăşit şi sifonul 3, lung de circa 20 m şi adânc de 5.
-Sifonul 4 a fost atins după ce prin sifonul 2 a fost introdusă şi o scară metalică de aluminiu (!), necesară escaladării unei cascade de 4 metri aflată în galeria ce desparte acest sifon de sifonul 3. Explorarea a fost intreruptă după desfăşurarea a 300 m de fir ghid în sifonul 4, până la adancimea de 60 m, datorita epuizării firului disponibil.
-A fost cartografiată galeria aerată dintre sifoanele 2 şi 3.
2. Peştera Coiba-Mare
-A fost plonjat lacul terminal, celebru pentru acumularea de buşteni care pluteşte la suprafaţa acestuia şi care i-a atras numele de Lacul Morţii. Explorarea s-a oprit la 90.5 metri, cu vizibilitate pana la 93 de metri, astfel ca în acest moment sifonul terminal din Coiba Mare este cel mai adanc cunoscut în România.
3. Izbucul Coteţul Dobreştilor
-A fost plonjat sifonul până la adâncimea de 25 de metri. Avansarea a fost abandonată din cauza vizibilităţii foarte proaste.
Prin ceea ce s-a realizat a fost adusa o contribuţie de excepţie la cunoaştera sistemului Coibe-Tauz, şi a carstului românesc în general. Pentru scufundările speologice din România este de asemenea un eveniment special, întrucât în acest fel am avut un prim contact cu speologia subacvatică aşa cum este practicată la nivelul elitelor pe plan mondial.
Se cuvine să aducem mulţumiri membrilor Societăţii Naţionale de Speologie, celor care ne-au ajutat să trecem peste dificultăţile tehnice de pe parcurs – cea mai mare fiind defectarea încă din prima zi a compresorului adus de finlandezi – (Dan Lupu, Rareş Pop) şi nu în ultimul rând lui Christian Ciubotărescu, care ne-a insoţit cu entuziasmul său caracteristic.
Pe parcursul celor 10 zile au participat la tabără:
Din Finlanda: Sami Paakkarinen, Patrik Grönqvist şi Adrian Pereţ.
Din Ungaria: Andras Kuti.
Din România: Carmen Dănescu, Magdalena Drăgan, Ovidiu Guja, Gergely Iosif, Dan Lupu, Christian Ciubotărescu, Radu Drăgan, Călin Drăgan.
Voi reveni cu informaţii suplimentare pe măsură ce se sistematizează rezultatele.
Călin Drăgan
Foto
Expediţia Tăuz, 2014. Ep. 1: The road & the headquarter
Expediţia Tăuz, 2014. Ep. 2: Tăuz
Expediţia Tăuz, 2014. Ep. 3: Coiba Mare
Expediţia Tăuz, 2014. Ep. 4: Coteţul Dobreştilor
